Michelangelo 1. [antikvár]

14751495 Formareaunui geniuMichelangelo, Batalla centaurílor (1490-1492). Floren ça, Casa BuonarrotiFAMILIA,COPILÁRIA §I UCENICIAViata lui Michelangelo este descrisá amá-nuntit ín cele douá biografii concepute in timpul existentei maestrului: biografía lui Giorgio Vasari, care dateazá din 1550 (reluatá apoi in a doua editie din anuí 1568), §i biografía scrisá de Ascanio Condivi, datatá 1553. Biografía acestuia din urmá, discipol al lui Buonarroti, este cea mai verosimilá, fiind scrisá la indicatiile directa ale artistului. Alte informatii despre viaca acestuia se deduc din scrisorile catre familia sa, cu care a mentinut intotdeauna raporturi stránse.Michelangelo se na$te la 6 martié 1475, la Caprese, provincia Arezzo. Tatál sau, Lodovico di Leonardo Buonarroti Simoni, era pe vremea aceea primarul locului §i al ora^ului vecin, Chiusa. Cum mandatul acestuia era pe terminate, incet-incet, toatáfamilia sa se va íntoarce ín ora§ul de origine, Florenta. Micul Michelangelo a fost aban-donat atunci ín Settignano, o localitate ínve-cinatá, unde familia Buonarroti avea o pro-prietate. A fost aláptat de catre o femeie care era fiica çi sotie de pietrari, îndeletnicire pentru care locul respectiv era celebru. Chiar de la cea care íl aláptase, Michelangelo afirma mai apoi cá a supt, odatá cu laptele, çi arta de a sculpta. In cuvinte purine, dar adevarate, aceasta este o explicarie a naçterii unui geniu al sculpturii. în realitate, Michelangelo îmbratiçeaza cariera de artist ímpotriva vointei tatalui sau. în anul 1481, dupa moartea sotiei, Francesca di ser Miniato del Sera, Lodovico Buonarroti 1-a inscris pe fiul sau, care avea în acea perioada vârsta de çase ani, la Çcoala de Gramatica din Francesco da Urbino. Acolo, Michelangelo va învata sa serie, dar, satui de greaca §i de latina, reuçeçte, într-un sfârçit, sa smulga