Experienta OZN [antikvár]

împre'jurari subiectiv-obiective (sau invers) au facHt ca aceastâ carte sa vadâ lumina tiparului ahia acum, eu toute ca autorul mi-a trimis-o curînd dupa aparifia versiunii ori-^ ginale. Din fericire pentru cititorul care nu se numara priui tre cei nerâbdâtori sa a fie întregul adevâr despre obiectele zburatoare iieidentijicate, timpul scurs nu a facut sa se de-t monetizeze confinutul Experien^ei 02N. Cazurile relatate au ramas la fel de enigmatice, comentariile nu (i-au pierduî prospepmea fi acuitatea, concluziile îft pâstreaza deplina va-labilitate. Pentru ca, în pofida acumulârii de noi date fi ipoteze, a utilizarii unor tehnici de vîrf, a relativei crefteri a interesului oamenilor de ^tHn\a, ceea ce §tim astâzi nu diferâ prea mult de ceea ce §tiam în urma eu §ase ani. Mo-tivele sînt fi ele aceleafi, invócate în textul de fafá. Nu le voi enumera aid, nevrînd sa va rápese placerea de a urmart demonstra\ia riguroasa {dar nu lipsita de mladiere savoure) a autorului. E destul sa spun ca împarta^esc multe dintre púnetele lui de vedere, pe cure le~am exprimât înca înainte de 1972, întemeindu-ma pe studiul maîerialului faptic §i al literatura de specialitate. Dar aceste rînduri de început ur~ maresc sa prezinte nu o carte care traie^te prin ea însafi, ci o pasionantâ experien\a umana. în vara anului 1968, cîteva sute de astronomi luau parte la o recep\ie data in cinstea lor în ora^ul Victoria {Columbia Britanica). Deodatâ, a început sa circule zvonul ca lumini stranii descriu un balet inexplicabil chiar deasupra cladirii în care se desfa^ura receppa. Nid unul dintre astronomi n-a, socotit ca e cazul sa iasa pentru o clipa, ca sa vadâ eu ochii lui despre ce e vorba . . . Relatînd aceastâ înthnplare, dr. J. Allen Hynek citeazâ cuvintele lui Erwin Schrodinger, pionier al mecanicii cuantice: „Primul lucru care se cere unui om de §tiin1^â este sa fie curios", Aceastâ curiozitate beneficâ îl determinase pe Hynek sa accepte, în 1948, oferta de a deveni consultantul ftiinpfic ul