Atlas Zoologic [antikvár]

PREFATÂ Editarea prezenttilui * Atlas Zoologie » impline!te nu numai multiple scopuri didactice, ci aduce un spor de cunoa^tere in problemele actualita^ii, in care expansiunea civilizafiei coniemporane ameninfâ din ce in ce mai grav bazele integriîa\ii nalurii. Urmind unui reufit o Atlas Botanic », apdrut tot in Editura didáctico fi pedagogicâ, « Atlasul Zoologie », sprijinit de 0 captivanta ilustra^ie, ne pune la tndemînd fresca concretó a dezvol-tdrii lumii animale, permifindu-ne astfel sd deslufim intuitiv bogafia resurselor pe care le poate oferi exploatarea rafionald a biosferei. Mai mull, des/dfurarea ierarhicd a clasificafiei animale, de la proto-zoarele unicelulare microscopice pind la primaiele din care ne-am desprins, ne ajutd sa seoatem in evidençd modalitâfile fundaméntale ale evolufiei, care au déterminât organizaría grupurilor, care ne explica compozifia actuald a faunelor fi care constiluie premisele transformdrilor viitoare, inelusiv acelea aie devenirii biologice a omenirii. Inifiaîiva ca înfafifarea prezentî a regnului animal sd fie precedatd in Atlas de suceesiunea principalehr forme stinse de-a lungul epocilor geologice contribuie la tntregirea viziunii noasire evoluponiste. Prima parte, eonsacratd Paleontologiei, ne arata cd grupurile zoologiee au apdrut in ordinea primitivitdfii hr, spongierii fi celenteratele precedind moluftele fi crustácea, iar acestea au premers insectelor fi vertebratelor. Perioadele de infiorire, de exuberanfd evolutivd a grupurilor n-au fosi concomitente in acelafi mediu. înir-adevar, grupurile s-au înlocuit unele pe áltele, de exemplu trilobifii in mdrile Paleozoicului fi amonifii in cele mezozoice, reptiUU terestre in Mezozoic fi mamiferele, tot de origine reptilianâ, în Terfiar etc. Au fost grupuri eu o puternicd expansiune evolutivd, dar cu o duraldfinitá, ca trilobifii fi amonifii marini, dinosaurienii fi atitea alte ordine de reptile. Mai numeroase sint insd grupurile care au persistât pind in natura actúala, défi uneori ca relicte, cu o rdspindire discontinud sau limitatd, de exemplu brahiopodele. Nautilus, Neopilina, limulul, onicoforele, Sphenodon (Hatteria), monotremele etc. Fafd de majoritatea reprezentanfihr actuali speeializafi, tipurile fosile au caractere generalizóte, colective, ardtind ehiar trecerea intre grupuri mari, cum sint Ichrhyostega intre pefti fi amfibieni, Seymouria intre amfibieni fi reptile, pasarea-reptild Archaeopteryx, ictidosaurienii de la reptile la mamifere. Identificarea fosilelor caracteristice fxecdrui strat sedimentar dovedefte cd evolufia eu toute proporfiile ei incomensurabile a fost un proces unie, care nu s-a mai répétât. Aceasta ireversibilitate, pornind de la o singurd aparifie a viefii, asigurâ fi unitatea de obirfie a intregii lumi animale pind la om. Mersul istoric al evolufiei corespunde unui complex monofiletism. înrudirea comund a tuturor speciilor animale este atestatd fi de aceeafi organizafie celulard, demonstratd in microscopia opticd fi electronicd, precum fi de comunitatea stadiilor inifiale aie ontogeniei. Partea eentrald a Atlasului, oglindind diversitatea actuald a regnului animal, ne tnvafd cd evolufia nu a inaintat ca un front uniform. Vitfza transformdrilor a fost extrem de inegaldy Idstnd în urmd grupuri care continud sd persiste pe trepte diferite de organizare, determinind ierarhia clasificafiei zoologiee. Actul de naftere al evolufiei animale se situeazd la treapta eucariotd a fiagelatelor unicelulare. in acest grup eolectiv, adoptarea nutrifiei heterotrofe a inifiat divergenfa progresivd fafd de hrdnirea autotrofd, care a rdmas proprie regnului vegetal. Fdrd sd depd-feascd nivelul unicelular, protozoarele au realizat o largd diversificare evolutivd, eu un roi important in economia naturii. Evolufia metazoarelor, a cdror organizare pluricelulard a prilejuit 0 necontenitd perfecfionare morfofuncfionald, s-a desfdfurat in mare parte in leagdnul inifial al mediului marin. Popularea ulterioard a apelor continentale, dar mai aies trecerea la viafa terestrd fi aeriand au favorizat dervoharea corelafiilor organice, a sistemelor de integrare, a mediului tntem, a capacitdfii de informare fi adaptare, a activitafii nervoase centralizate, in sensul unei autonotnii ctt mai depline fafd de condifiile fluctuante aie mediului extern. !n ordinea figuratd fi de Atlas, eu concursul anatomiei fi embriologiei comparate, putem stabili urmdtoarele etape progresive de ridicare a treptei de organizare in evolufia metazoarelor: 1. Trecerea de la starea diploblasticd proprie celenteratelor eu simetrie radiará la conformafia triploblasticd a bilateraliilor, inaugurate de viermii inferiori eu pseudocel. 2. Edificarea pe seama endomezodermuiui a cavitdfii celomiee la arhicélomate, restrinse În prezent la grupuri vestigiale ca sipunculidele fi unele lofoforate. 3. Diferenfierea trochozoarelor spiralii in moluftele oligomer e fi ane-lidele eu metamerie polimera. 4. Avintul evolutiv al artropodelor, descendenfi sac musculo-eutan este înlocuit prin mufchi striafi caraci !tgmmtelor apendicelor artropodiale articulate. 5. Separarea direcfiei evolutive a deuterostomienilor irimeri eu entero-celte, legafi prin foronide de protostomienii archicelomafi fi dind naftere echtnodermelor fi stomocordatelor.